Redresoare

a) Probleme generale
Cele mai simple redresoare sant cele monoalternanta, tensiunae rezultata fiind o tensiune pulsatorie cu o singura polaritate, dar care nu convin pentru aplicatii.

Un alt tip de redresor este cel dubla alternanta realizat cu doua diode si cu un dezavantaj ca foloseste priza mediana.

Cel mai folosit redresor insa este cel dubla alternanta cu o punte redresoare, iar transformatorul are in secundar de doua ori mai putine spire.

Nici unul din aceste redresoare nu se foloseste in aceasta forma, deoarece tensiunea este pulsatorie. De aceea se adauga un condensator de filtraj.
 
b) Scheme echivalente ale redresoarelor
     La redresorul monoalternanta rezistenta Ri se numeste rezistenta interna a redresorului si se compune din rezistenta diodei redresoare si din rezistenta sursei care furnizeaza tensiunea de redresat: Ri = Rg + Rd

     Pentru diodele semiconductoare rezistenta Rd este intotdeauna mica sau foarte mica. Ea este o rezistenta neliniara deoarece valoarea ei depinde de intensitatea curentului redresat. La curenti mici Rd = 10 - 20 Ohm, iar la curenti mari Rd este de ordinul Ohmilor. In calcule practice in locul lui Rd se considera tensiunea pe dioda, pentru curenti mici Ud = 0,7V respectiv la curenti mari Ud = 1 - 2V.
 
     Alegerea diodelor la redresorul dubla alternanta se face dupa curentul maxim cerut de sarcina ( curent mediu si curent repetitiv ), tensiunea inversa pe dioda si frecventa de lucru. Se tine seama si de formula Ri = Rg + Rd.
 
     Curentul maxim cerut de sarcina este Is max = U1 / Rs.

     Din catalog trebuie sa alegem doide care au curentul maxim de lucru mai mare decat Is max. Se poate demonstra ca componenta continua pentru o tensiune de forma Urs este Uo = Ucc = U1 / pi respectiv componenta continua a curentului este Io = Icc = Is max / pi. In cataloage pentru diode se dau intotdeauna doi parametri de curent: curentul mediu suportat adica componenta de curent continuu pe care o suporta dioda si curentul maxim repetitiv adica valoarea Is max corespunzatoare varfului sinusoidei de redresare. Trebuie deci aleasa o dioda care indeplineste ambele conditii.
 
     Formele de unda la redresorul in punte raman neschimbate fata de redresorul cu priza mediana dar avantajul este ca transformatorul este mai simplu ( are numaru de spire jumatate ) dar sarma necesara pentru bobinajul secundarului este ceva mai groasa. Alt dezavantaj este ca aici conduc simultan doua diode deci caderea de tensiune totala pe elementele redresoare se dubleaza. Aceasta pierdere trebuie compensata marind tensiunea in secundar.